Taina Sfântului Maslu în familia chicireană

În data de 27 martie 2019 în parohia Chicirea a avut loc Taina Sfântului Maslu la care au participat un sobor de preoți din parohiile învecinate și înfrățite. Astfel mulțumim Preacucernicilor Părinți Roșu Tiberiu, Ciocoiu Vasile, Dabija Dumitru Marian și Secară Ionuț pentru bucuria împreună-slujirii! 

Taina Sfântului Maslu este una din cele șapte Taine a Bisericii în care, prin rugăciunile preoţilor şi ungerea cu untdelemn sfinţit a părţilor însemnate ale trupului, credincioşii dobândesc vindecarea de bolile trupeşti şi sufleteşti.

Această Taină a fost instituită de Însuşi Mântuitorul când a trimis pe Sfiinţii Apostoli la propovăduire, zicându-le : „Celor ce vor crede, aceste semne vor urma: în numele Meu, demoni vor izgoni, peste cei bolnavi îşi vor pune mâinile şi se vor face sănătoși” (Marcu XVI, 17-18).

Sfinţii Apostoli au practicat Taina Sfântului Maslu chiar de la prima lor propovăduire : „Și scoteau mulţi demoni şi ungeau cu untdelemn pe multi bolnavi şi-i vindecau” (Marcu VI, 13).

Urmând apostolilor, episcopii şi preoţii au săvârsit şi ei această Sfântă Taină, cum ne arată Sfântul Iacob : „Este cineva bolnav între voi ? Să cheme preoţii Bisericii şi ei să se roage pentru el, ungându-l cu untdelemn, în numele Domnului. Şi rugăciunea credinţei va mântui pe cel bolnav şi Domnul îl va ridica, şi de va fi făcut păcate se vor ierta lui” (Iacob V 14-15). 

Sfântul apostol Iacob nu face bolnavilor acest îndemn ca venind doar din partea sa; el grăieşte tocmai despre lucrarea sfântă încredinţată Sfinţilor Apostoli de către Mântuitorul Iisus Hristos, lucrare săvârşită de ei în tot locul şi la tot credinciosul care avea trebuinţă de harul lui Dumnezeu pentru vindecarea sa. Taina Sfântului Maslu se săvârşeşte, de regulă, la patul bolnavului, iar în restul cazurilor, în biserică.

Sfântul Maslu este deci Taina care, prin rugăciunile preoţilor şi prin ungerea trupului cu untdelemn sfinţit, împărtăşeşte credinciosului harul lui Dumnezeu pentru tămăduirea bolilor trupeşti şi sufleteşti şi pentru întărirea sufletului.

Partea văzută a Sfântului Maslu constă din rugăciunea rostită de şapte ori pentru vindecarea bolnavului de neputinţa trupească şi sufletească; din untdelemnul sfinţit de preoţii slujitori ai Tainei şi ungerea cu el de şapte ori a trupului bolnavului.

Urmările Sfântului Maslu sunt vindecarea de bolile trupeşti şi sufleteşti şi iertarea păcatelor pe care bolnavul ar fi uitat să le mărturisească la Sfânta Spovedanie.

Săvârşitorii Sfântului Maslu sunt preoţii, pentru că Sfântul Iacob zice: „să cheme preoţii Bisericii” – iar nu preotul singur. Rânduiala slujbei este întocmită pentru şapte preoţi; însă o pot face şi cinci trei sau doi preoţi.

Sfântul Maslu poate fi primit nu numai o singură dată şi nici numai de cel aflat în pragul morţii, ci ori de câte ori credinciosul se simte îngreuiat din pricina bolilor sau păcatelor.

Citește mai mult..

Taina Sfântului Maslu - panaceu duhovnicesc

Este cineva bolnav între voi? Să cheme preoţii Bisericii şi să se roage pentru el, ungându-l cu untdelemn întru numele Domnului. Şi rugăciunea credinţei va mântui pe cel bolnav,  şi-l va ridica pe el Domnul, şi de va fi făcut păcate se vor ierta lui. (Iacov 5, 14-1 5)

IMPORTANȚA SFÂNTULUI MASLU:

 - Sfântul Maslu este Taina care, prin rugăciunile preoţilor şi prin ungerea trupului cu untdelemn sfinţit, împărtăşeşte credincioşilor harul dumnezeiesc pentru tămăduirea bolilor trupeşti şi sufleteşti, pentru iertarea păcatelor şi întărirea sufletului.

 - Termenul maslu este de origine slavă și înseamnă untdelemn. Se mai utilizează şi denumirea de eleoungere, care înseamnă ungere cu untdelemn. Această Taină arată că Dumnezeu îşi manifestă mila Lui faţă de suferinzii care îşi pun nădejdea în El. Toate rugăciunile invocă mila lui Dumnezeu, care este numit Doctorul plin de milă, Doctorul sufletelor şi al trupurilor. Lucrarea Duhului Sfânt nu se poate împlini fără o deschidere a sufletului bolnavului, prin credinţă tare şi căinţă sinceră.

 - Taina Sfântului Maslu este şi taina comuniunii în rugăciunea unuia pentru altul, semn al dragostei creştine şi al solidarităţii cu cel aflat în suferinţă. Cel bolnav este mângâiat şi încurajat, simţind că nu este singur în suferinţa lui, întreaga Biserică rugându-se pentru el.

CÂND A FOST INSTITUIT SFÂNTUL MASLU

 - A fost instituit de Însuşi Mântuitorul Iisus Hristos, atunci când a trimis pe Sfinţii Apostoli la propovăduire: Celor ce vor crede acestor semne vor urma: în numele Meu vor scoate demoni, peste cei bolnavi mâinile îşi vor pune şi se vor face sănătoşi (Marcu 16, 17-18).

 - Sfinţii Apostoli au săvârșit această Taină încă din timpul în care Hristos era cu ei: Şi mulţi demoni scoteau şi ungeau cu untdelem pe mulţi bolnavi şi îi vindecau (Marcu, 6, 13).

 - Practica apostolică este confirmată de Sfântul Apostol Iacov în epistola sa: Este cineva bolnav întru voi? Să cheme preoţii Bisericii şi să se roage pentru el, ungându-l cu untdelemn întru numele Domnului. Şi rugăciunea credinţei va mântui pe cel bolnav, şi-l va ridica pe el Domnul, şi de va fi făcut păcate se vor ierta lui” (Iacov 5, 14-15).

PENTRU CINE SE SĂVÂRȘEȘTE SFÂNTUL MASLU

 - Potrivit practicii Sfinţilor Apostoli, se săvârșește pentru cei bolnavi, ca Dumnezeu să le dăruiască sănătate trupească şi sufletească.

 - Cel bolnav trebuie să se spovedească mai întâi şi, dacă va primi dezlegarea duhovnicului, să se şi împărtăşească. Această practică ne sugerează faptul că, aşa cum boala trupească este cauzată uneori de îmbolnăvirea sufletească, tot astfel şi vindecarea trupească trebuie să fie precedată de însănătoşirea sufletească.

SĂVÂRȘITORUL SFÂNTULUI MASLU

 - Săvârşitorul văzut este episcopul sau preotul.

 - Potrivit tradiţiei Bisericii, confirmată printr-o îndelungată practică, pentru săvârşirea Sfântului Maslu trebuie şapte preoţi, după numărul celor şapte daruri ale Duhului Sfânt (la nevoie, Sfântul Simeon al Tesalonicului recomandă să fie cel puţin doi preoți).

LOCUL ȘI TIMPUL SĂVÂRȘIRII

 - Sfântul Maslu se săvârşeşte în biserică, la casa celui în suferinţă sau la spital.

 - Nu este legat de anumite momente ale zilei, se face oricând este nevoie.

 - Se recomandă a fi săvârşit în zile de miercuri şi vineri şi în posturile rânduite de Biserică, participanţii fiind îndemnaţi să postească.

Citește mai mult..

Taina vindecării de bolile sufletești și trupești

Cu ajutorul lui Dumnzeu, miercuri, 15 martie, am săvârșit Taina Sfântului Maslu în parohia Chicirea. Mulțumim pe această cale părinților ce și-au jertfit timpul spre a fi în comuniune de rugăciune în mica noastră parohie. Fie ca bunul Dumnezeu să dea ascultare rugăciunilor noastre spre a ne dărui vindecare de toate bolile sufletești și trupești! 

„Taina Sfântului Maslu este slujba în care, prin rugăciunile preoţilor şi prin ungerea cu untdelemn sfinţit, se împărtăşeşte creştinilor bolnavi harul vindecării de bolile sufleteşti şi trupeşti, precum şi iertarea de păcate. Paul Evdokimov afirma despre Taina Sfântului Maslu că reprezintă „o Taină a trupului“, adresată în special persoanei umane aflate într-o suferinţă provocată de boli fizice. Taina Sfântului Maslu aduce totodată şi o vindecare sufletească profundă. Cuvintele Mântuitorului „milă voiesc, iar nu jertfă“ au iscat mereu în sufletul creştinilor dorinţa de a se apleca spre suferinţele şi lipsurile semenilor cu mai multă sârguinţă. Bolnavii sunt mereu în atenţia Bisericii, prin cererile care se fac la fiecare slujbă, prin săvârşirea Sfântului Maslu, prin Taina Spovedaniei, care vindecând sufletul aduce după sine şi vindecarea trupului, prin actele de voluntariat ale medicilor în unităţile medicale de pe lângă parohii.

 

Fiecare dintre noi ştie ce înseamnă durerea şi suferinţa, fie că le-am trăit noi înşine, fie că am văzut cum se manifestă în cei din jurul nostru. Ştim cât îi este de greu bolnavului în suferinţă. Dintr-un moment în altul boala îl pune într-o nouă situaţie sau suferă în aşteptarea apariţiei neprevăzutului bolii. Smuls din ambianţa obişnuită, bolnavul nu mai poate să se bucure deplin nici de viaţa lui, nici să participe cum se cade la viaţa semenilor săi. Nu mai poate munci sau nu mai poate munci cât ar voi şi cât s-ar cuveni, nici nu se mai poate bucura, după dorinţa lui, de rodul muncii sale. Calitatea şi randamentul muncii prestate de un bolnav nu mai sunt aceleaşi cu cele ale unui om sănătos. Boala impune omului un stil de viaţă nou şi nedorit, de multe ori condamnându-l chiar la imposibilitatea de a mai activa. Dacă cu puţin mai înainte omul putea să se mişte şi să acţioneze independent, participând la viaţa semenilor, îmbolnăvindu-se, el depinde de bunăvoinţa şi ajutorul acestora. Dacă atâta vreme cât suntem sănătoşi toate ne par plăcute, în timpul bolii experiem durerea şi suferinţa, înţelegând cât de fragilă este viaţa şi cât de puţin se găseşte ea în mâinile noastre (dacă putem spune că se găseşte în mâinile noastre) şi cât suntem lipsiţi de putere. Boala şi suferinţa sunt două simptome subiective, care, alături de sănătate şi moarte, reprezintă două din principalele momente ale vieţii umane. Dacă sănătatea este o stare în care binele se face manifest în fiinţa omului, luată în considerare din punct de vedere fizic, psihic şi social, boala, ca absenţă a acestui bine, generează durere şi suferinţă. Dacă durerea este o experienţă senzorială şi emoţională neplăcută, legată de lezarea reală sau potenţială a organismului, suferinţa este răsunetul durerii pe plan sufletesc. De aceea trebuie să-L lăsăm pe Hristos să pătrundă în sufletul nostru prin Sfintele Sale Taine, pentru a alunga şi arde spinii păcatelor noastre, cei aducători de durere şi boală.” (Pr. Claudiu Pîrvu) - preluat de pe: http://ziarullumina.ro/taina-sfantului-maslu-semnificatie-teologica-si-existentiala-83033.html

Citește mai mult..