Maica Domnului: femeia care a deschis porţile fericirii, libertăţii şi veşniciei în lume

Rugaţi-vă cu încredere la Maica Domnului, dar să nu încetaţi de a fi cu focul aprins în inimă pentru Hristos

„Am cea mai mare mulţumire către nemărginita bunătate a lui Dumnezeu, că ne-a dat şi am cunoscut ca mijlocitoare pe Maica Domnului, apărătoarea desăvârşită a vinovaţilor. Spre a ne schimba viaţa ne trebuie numai o voinţă tare şi o încredere mare în mila Maicii Domnului şi în atotputernicul ei ajutor.

Mi-am aprins sufletul de bucurie, dăruindu-mă rugăciunilor Maicii Domnului, apărarea neajunsă a noastră, a celor slabi.

Nu m-am despărţit de nădejdea şi puterea harului divin, şi cu mare frică vă spun de bucuria ce vreau s-o am, având pe Preasfânta, Preascumpa, Preaputernica mijlocitoare, Maica Domnului, la care nu va nădăjdui nimeni în zadar.

Niciun păcătos, oricât de mare ar fi, să nu se piardă, că Maica Domnunului îl apără.

Este bine pentru oricare dintre noi să-şi îndrepte inima şi să-şi însuşească o aleasă evlavie, discretă şi nădăjduită către Maica Domnului. Apoi, mereu, cu bucuria în inimă, să se recunoască a-i fi un fiu iubitor şi nevinovat şi Maica Domnului îi va arăta cu prisosinţă cât de mult se va bucura a-i fi Mamă.

Ce vreţi un dar mai mare ca acesta? Neamul omenesc a dat în dar cerurilor pe Maica Domnului ca fire omenească şi L-a primit în dar pe Hristos. Desăvârşirea desăvârşirilor…

Ne închinăm Maicii Domnului, ne rugăm Maicii Domnului, ca să se mijlocească pentru noi. Să purtăm în inimă pe Preasfânta Maica Domnului, căreia nimic nu-i este cu neputinţă.

Daţi-vă seama că destinul întregii omeniri depinde de cuvântul Fecioarei Maria, libere: „Fie mie după cuvântul Tău” (Luca 1, 38).

Şi s-a schimbat destinul întregii omeniri, şi chiar al lui Dumnezeu în lume.

Maica Domnului este o femeie care a deschis porţile fericirii, libertăţii şi veşniciei în lume.

„Prea-înţeleptul mărturisitor al adevărurilor dumnezeu-omeneşti despre Prea-Sfânta Născătoare de Dumnezeu, sfântul Chiril al Alexandriei, a spus despre ea că este «sfânta Biserică». Sfântul Chiril a stabilit o legătură între persoana Prea-Sfintei Născătoare de Dumnezeu şi noţiunea de Biserică – τὴν ἔννοιαν τῆς Εκκλησίας.

Este de neconceput Biserica, şi nu poate exista, fără Prea-Sfânta Mamă (Maică) a lui Hristos Mântuitorul nostru. Prea-Sfânta Născătoare de Dumnezeu este Biserica şi Biserica este Prea-Sfânta Născătoare de Dumnezeu. Când este numită «Născătoare de Dumnezeu» (Theotokos), este cuprinsă întreaga părere despre Biserică, pentru că tot ceea ce este exprimat prin «Născătoare de Dumnezeu» în persoana pururea-fecioarei Maria, este toată dumnezeiasca taină a Persoanei lui Iisus Hristos. Da, da, da: fără Prea-Sfânta Născătoare de Dumnezeu nu ar mai fi existat Dumnezeu-Omul, mai exact nu ar mai fi existat Mântuitorul, mai exact nu ar mai fi existat Biserica, nu ar mai fi existat nici mântuirea şi nici îndumnezeirea şi, prin urmare, de asemenea, nici întreimificarea.„

Cuviosul Siluan Athonitul, Între iadul deznădejdii şi iadul smereniei, Editura Deisis, Sibiu, -2001, p. 241.