Desigilarea Sfintei Mese a bisericii „Sfântul Ierarh Nicolae” din Stănița ~ Colț de Rai

miercuri, 9 iunie 2021

Desigilarea Sfintei Mese a bisericii „Sfântul Ierarh Nicolae” din Stănița

miercuri, iunie 09, 2021 Niciun comentariu

Cu binecuvântarea Înalpreasfințitului Părintelui nostru Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, joi, 3 iunie, o comisie delegată din partea Centrului Eparhial formată din: din Consilier Eparhial, sector juridic PC Pr. Radu Grigoraș, Consilier financiar Gheorghi Pricopi, Consilier Eparhial, sector patrimoniu și construcții ing. Alexandru Giosanu, PC Pr. Protopop Dan Alexandru Antoce, PC Pr. Tiberiu Roșu, paroh al parohiei „Precista Mică” Roman, PC Pr. Ionuț Florin Grecu, paroh al parohiei „Sf. Nicolae” Stănița, a purces la desigilarea Sfintei Mese a bisericii cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae” din Stănița. La acest eveniment duhovnicesc de o profundă emoție și trăire au participat de asemenea și Domnul Primar al Comunei Stănița, Laurențiu Bebi Todireanu, precum și domnul Șef de Post, Vasile Bogdan Bălău, dar și membri ai Consiliului Parohial.

Această rânduială specială a Bisericii Ortodoxe presupune verificarea integrității sigiliului Arhieresc, desigilarea în prezența comisiei și a martorilor, dezvelirea Sfintei Mese, curățarea acesteia, dezlipirea icoanelor Sfinților Evangheliști de pe cele patru colțuri, ridicarea plăcii Sfintei Mese și extragerea cu grijă din piciorul sigilat cu ceară cutiuța cu Sfintele Moaște și a hrisovului de la ultima sfințire. Prezența Sfintelor Moaște din trupul martirilor amintește că multe din bisericile creștine s-au construit pe mormintele acestora, dar și pentru a evidenția că există o legătură între dragostea lui Hristos, Cel răstignit şi înviat, şi cea a mucenicilor, care L-au iubit pe Dulcele Răscumpărător mai mult decât propria existență. Sfântul Simeon spune „dedesubtul Sfintei Mese se pun sfintele moaște ale mucenicilor, cei ce sunt pururea în duh alături de Hristos, Marele Mucenic al Tatălui. Sfânta Masă stă deasupra lor și fiindcă ei sunt temelia Bisericii; deoarece Biserica a fost întemeiată prin sângele lui Hristos, în primul rând, dar și prin sângele acelora care au primit mucenicia pentru numele Lui.” Sfânta Masă este înaltă şi luminată ca un scaun al lui Dumnezeu. Ea se așează în mijlocul tuturor spre vederea şi împărtășirea celor vrednici. În majoritatea bisericilor, Sfânta Masă este făcută de obicei din piatră, iar Sfântul Simeon explică din ce motiv: „Sfânta Masă este făcută din piatră fiindcă Îl închipuie pe Hristos Care este Piatra vieții și temelia noastră, piatra cea din capul unghiului, și pentru că piatra era odată preînchipuirea acestei mese, piatra din care se adăpa vechiul Israel. Astăzi însă, ea ne adapă pe noi, Israelul cel nou, nu cu apă, ci cu râuri de viață veșnică, cu sângele cel viu al Cuvântului.”

Prima biserică de lemn a fost atestată documentar în anul 1609, actuala biserică a fost construită între anii 1862 - 1868. De-a lungul timpului s-au săvârșit lucrări de restaurare și reparații, prima dată între anii 1923 -1924, sfințirea săvârșidu-se în data de 22 februarie 1925, de către Preasfințitul Lucian Triteanul, preot paroh fiind D. Stan. Următoarele lucrări s-au săvârșit 1984, fiind sfințită de către Preasfințitul Eftimie în data de 27 mai 1984, preot paroh fiind Zugravu Neculai. Mai târziu, în anul 2003, la inițiativa și cu sprijinul Preasfințitului Părinte Ioachim Băcăuanul, s-a zidit în curea bisericii un așezământ social – filantropic, inaugurat și sfințit la 20 iulie 2003. În anul 2009, la 400 ani de atestare documentară, în urma săvârșirii unor lucrări de reparații curente în interiorul bisericii, dar și de amenajare a curții s-a resfințit lăcașul de cult.

În prezent, cu binecuvântarea, oblăduirea și purtarea de grijă a Înalpreasfințitului Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, biserica din Stănița cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae” se află în proces de reparații curente la acoperiș, la exterior dar și în interior, totodată avându-se în vedere amenajarea spațiului curții pentru a conserva, reda și pune în valoare biserica acestui sat de răzeși atestat documentar prima dată 14 septembrie 1486, în timpul domniei binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare şi Sfânt.